Cathartic journaling of an adoptive mom.
Latest Posts
-
Recunoștință
În ziua porților deschise, stăteam cuminți în bănci, o mână de părinți care se știau vag de pe la biserici. Cu emoții și alegeri decisive în față dar și cu o învățătoare senină și cu experiență, noi am ales să ne înscriem. Și am fost acceptați. Nici unii nu știam nimic despre ce ne așteaptă.…
-
Pofta de scris. Poftă de joacă.
Este o superputere sa te identifici cu alții. Sa simți ca nu ești singur si in cele mai copleșitoare trăiri. Toata viața am avut un soi de încredere înrădăcinată in conectarea interumana, care m-a ghidat in multe decizii grele. Am fost mereu convinsă ca daca eu simt într-un anume fel, si alții au fost pe…
-
Despre comunitate
Vulnerabilitatea este inconfortabilă. Dar când ne lăsăm cunoscute sau cunoaștem pe cele de lângă noi dincolo de aparențe, începem să gustăm savoarea apartenentei. Astfel, printre altele, așa ne împrietenim cu disconfortul. Pășind în lumină. Să ne aerisim mintea și inima. Să ne lăsăm văzute, și prin imperfecțiunile noastre să lumineze Isus și felul in care…
-
Nervous about a meeting
As I anticipate how the meeting will go, I visualize wha I will say and how it will be received. Often times I think I picture myself more captivating than I end up being. My self confidence is founded in experience but I think it undermines my focus a bit. I was just thinking about…
-
Jurnal de aparținător.
Nu exista un timp ideal pentru a te îmbolnăvi. Poate doar învățătorii își “programează” câte o săptămâna de febră și odihnă la pat, pentru vacanță. Corpul are abilități supranaturale să reziste cu adrenalină până în weekend sau până la concediu. Ca mamă mi-a trecut prin minte: “hai, mai rezista o zi si apoi te poți…
-
Jurnal de Adoptie
Nu pot să nu fiu eu. Chiar și când sunt conștientă cum apar pe din afară, și ceva în mine mă înghiontește să fiu mai caldă, mai veselă, mai primitoare. Dar eu stau, puțin stânjenită, pentu că și eu, ditamai adultul, în situații noi, sunt rușinoasă. Dar nu mi-e rușine de rușinea mea. Poate când…
-
Public speaking
I have had countless oral exams. I have taught hundreds of classes at Apple (daily practice and the technical topic made it easy). I have shared in front of 300+ people and hosted conferences and tried my very best to hone this skill. It doesn’t just one day click and you never need to prepare.…
-
Our kids do listen
A year ago, when the idea of sleepover came up, I told Jackie a story about a mom whose rule was to take all the smartphone of the friends who came over for a slumber party / sleep over. Her argument was that preteens who are sleep deprived and sugar high, and social in such…
-
FB – as in Foarte Bine
Last night Jackie walks in the door and says: mom, I got a failing grate in my test today. I want us to look at it together so I can learn from my mistakes. It was snowing, and cold wind was rushing through the door as I greeted her. Rufus was as usual agitated around…
-
about writing
“Do what you know” they say. Do what you like, what draws you. Write from experience. Don’t make things up, even if you write fiction. Your fictional characters can become real if you write in them stuff you actually have experience with. I worry to not be snobby in my world view. So I lean…
-
Să ascultăm cu atenție și curiozitate
Mi-am înăbușit curiozitatea ca și copil, pentru ca nu prea era loc de întrebările copiilor în acea generație, și de asemenea, curiozitatea despre oameni era prea soră cu bârfa, și oamenii care puneau prea multe întrebări erau suspicioși, și fără doar și poate informatori. Pe de altă parte, nu-mi plăcea nici mie să fiu iscodită.…
-
Self-esteem
Even if I’m just annoyed or discouraged, I try to speak truth and hope and belief about the kids’ potential and abilities. I’m pretty good at lying through omission. I’m not sure how else to overcome my surprise or lack of trust in plain view otherwise. So I tell my kids they have incredible potential…
